Totalitatea microorganismelor regăsite la nivelul tractului intestinal sunt cunoscute colectiv sub denumirea de microbiom intestinal. Această grupare diversă și complexă joacă un rol critic pentru sănătatea fiecăruia dintre noi, influențând nu doar digestia, ci și alte sisteme și procese cheie, precum imunitatea, metabolismul și chiar comportamentul. Disbioza sau dezechilibrul în microbiomul intestinal, este legată de boli inflamatorii și alte afecțiuni, arătând importanța pe care o joacă populațiile de microorganisme benefice.
Un număr tot mai mare de cercetări indică faptul că dieta este un factor cheie în modelarea compoziției și funcției microbiomului intestinal, iar substanțele nutritive și compușii prezenți în alimente pot influența direct creșterea și supraviețuirea diferitelor specii microbiene din intestin.
Modelele alimentare adoptate de-a lungul timpului pot avea, astfel, efecte semnificative. De exemplu, dietele vestice, bogate în grăsimi, sunt asociate cu profiluri diferite ale microbiomului în comparație cu dietele bazate pe plante sau mediteraneene.
Astfel, o mai bună înțelegere a interacțiunilor dintre dietă și microbiom ar putea furniza strategii pentru prevenirea afecțiunilor digestive și extradigestive. Citește jos mai multe despre acest subiect și vei regăsi 5 exemple de diete alternative și efectul lor cunoscut până la acest moment asupra microbiomului.
Dieta vegană
Dietele bazate pe plante au fost asociate cu o creștere a diversității microbiene în mai multe studii. În comparație cu dietele bazate preponderent pe produse de origine animală, dietele vegane conțin un conținut mai ridicat de fibre și carbohidrați complecși care pot fi fermentați de o gamă mai largă de specii bacteriene.
Mai multe studii au arătat și niveluri mai mari ale speciilor Bifidobacterium și Lactobacillus la persoanele care urmează diete bazate pe plante în comparație cu dietele clasice, omnivore. Aceste bacterii sunt considerate a fi benefice și sunt adesea incluse ca probiotice. Componentele de fibră și prebiotice din alimentele vegetale pot promova creșterea acestor bacterii.
Dieta bazată pe plante duce la o producție crescută de acizi grași cu lanț scurt, în principal acetat, propionat și butirat, prin fermentarea bacteriană. Acești compuși furnizează energie celulelor intestinale, îmbunătățesc funcția de bariera intestinala și au efecte antiinflamatorii.
Fibrele alimentare din fructe, legume, cereale integrale și leguminoase îndeplinesc rolul de prebiotic, un substrat utilizat de microorganismele benefice pentru a-și susține funcționarea. Atunci când sunt consumate în dietă, aceste fibre stimulează creșterea speciilor benefice de Bifidobacterium și Lactobacillus.
Practic, fibrele, carbohidrații și fitocompușii din alimentele vegetale pot să susțină o compoziție și o funcție sănătoase ale microbiomului intestinal. Mai multe cercetări sunt încă necesare pentru a afla exact cum să se optimizeze dietele bazate pe plante pentru ajustarea microbiomului și obținerea beneficiilor pentru sănătate asociate.
Dieta ketogenică
Dieta ketogenică reprezintă un tip de alimentație bazat în special pe consumul de proteine și grăsimi, cu un conținut scăzut de carbohidrați, pentru promovarea intrării metabolismului în stadiul de cetoză.
În acest caz, unele studii au arătat o creștere a abundenței genului Akkermansia (bacterii degradante de mucoză care pot îmbunătăți funcția de barieră intestinală) în urma dietelor cetonice. Niveluri mai ridicate ale Parabacteroides, implicate în producerea acetatului și propionatului, au fost, de asemenea, asociate cu dietele cetonice în studiile preliminare.
În stadiile incipiente ale cercetării, dietele keto au demonstrat efecte benefice asupra funcției neurovasculare, de exemplu prin creșterea fluxului sanguin cerebral și reducerea inflamației. Schimbările în microbiomul intestinal și metaboliții microbieni pot juca un rol în aceste efecte benefice identificate.
Pe de altă parte, dieta ketogenică, prin faptul că reduce aportul de carbohidrați, poate reduce și producția de acizi grași cu lanț scurt. Butiratul are efecte antiinflamatorii și este principala sursă de energie pentru celulele intestinale din colon.
Cu toate acestea, β-hidroxibutiratul produs în timpul dietelor cetonice este structural similar cu butiratul și poate compensa unele dintre funcțiile sale. Impactul și efectele asupra sănătății necesită, însă, mai multe cercetări.
Dieta paleo
Efectele dietei paleolitice aplicate în această eră modernă asupra microbiomului intestinal nu sunt încă bine studiate și nici cunoscute pe deplin la momentul actual. Principiile acestei diete se caracterizează printr-un consum ridicat de carne slabă, pește, legume, fructe, nuci, cu excluderea cerealelor, lactatelor, sării și zaharurilor rafinate (o dietă rustică).
Un studiu mic efectuat pe 15 adulți italieni a constatat faptul că urmarea acestei diete a fost asociată cu o diversitate mare a microbiomului intestinal, similară cu cea a generațiilor mai vechi. Cu toate acestea, apărut, de asemenea, o creștere a bacteriilor tolerante la bilă, care ar putea prezenta riscuri pentru sănătate pe termen lung.
Este clar faptul că este necesară mai multă cercetare privind modul în care această dietă influențează compoziția și funcția microbiomului intestinal până ca ea să devină o alternativă de dorit sau recomandat.
Postul intermitent
Postul intermitent implică cicluri de post și alimentare care pot influența compoziția și funcția microbiomului intestinal.
Studiile disponibile arată că perioadele zilnice de post pot modifica diversitatea și densitatea microbiotei pe parcursul ciclului de 24 de ore. De exemplu, raportul Firmicutes/Bacteroidetes fluctuează între intervalele de alimentare și cele de post.
Postul intermitent poate, de asemenea, influența ritmurile circadiene prin schimbările aduse microbiotei și metabolitilor asociați. Cu toate acestea, majoritatea cercetărilor s-au concentrat doar asupra postului intermitent pe termen scurt.
Și în acest caz, sunt necesare mai multe studii privind modul în care postul intermitent afectează microbiomul pe termen lung. În ansamblu, însă, postul intermitent pare să inducă schimbări compoziționale și funcționale ale microbiomului intestinal pe parcursul ciclurilor de hrănire/post, dar consecințele pentru sănătate ale acestor schimbări necesită investigații suplimentare.
Dieta fără gluten
Dieta fără gluten implică eliminarea grâului și a altor cereale care conțin gluten, ceea ce reduce aportul anumitor carbohidrați care hrănesc microbiota intestinală. Unele studii au constatat că dietele fără gluten sunt asociate cu o scădere a diversității microbiomului în comparație cu dietele care conțin gluten.
Eliminarea produselor din grâu semnifică reducerea aportului de prebiotice care susțin un microbiom sănătos. Suplimentarea poate ajuta la contracararea acestor schimbări.
Cu toate acestea, natura extrem de individualizată a microbiomului fiecărei persoane face dificilă generalizarea rezultatelor în întreaga populație. Sunt încă necesare cercetări pentru a înțelege pe termen lung impactul dietelor fără gluten asupra microbiomului intestinal și modul de atenuare a posibilelor efecte negative ale acestei schimbări dietetice.
Concluzie
În concluzie, dieta adoptată este în continuare un factor important al diversității microbiomului intestinal, iar diferitele modele alimentare pot avea efecte semnificative asupra compoziției și funcției microbiomului. Dietele bazate pe plante par benefice pentru susținerea diversității microbiene și a bacteriilor benefice prin intermediul componentelor de fibră și prebiotice. Dietele cetonice și paleolitice, pe de altă parte, necesită mai multe cercetări, dar pot influența, de asemenea, profilurile microbiene. Dietele de eliminare, cum ar fi cele fără gluten, pot reduce carbohidrații accesibili microbiomului și diversitatea.
În timp ce fiecare dietă arată diferite efecte pentru modificarea microbiomului în sens pozitiv, sunt în continuare necesare mai multe studii pentru a determina strategiile dietetice optime pentru sănătatea intestinală pe termen lung. Microbiomul fiecăruia dintre noi este unic, astfel încât ghidurile alimentare menite să evite disbioza și să promoveze eubioza trebuie personalizate în funcție de obiceiurile tale individuale, starea de sănătate și caracteristicile microbiomului tău.
