Stresul este modul în care creierul și corpul reacționează la solicitări. Din perspectiva evoluționistă, stresul este de fapt un lucru bun și arată cum se descurcă organismul cu anumite situații. Acesta inunda corpul cu cortizol și îl pune în modul "luptă sau fugă".
Stresul pe termen lung (cronic) poate, totuși, duce la obiceiuri de viață proaste care pot crește riscul de probleme de sănătate, cum ar fi bolile de inimă și obezitatea.
11 Suplimente care pot ajuta la gestionarea stresului
Unii oameni descoperă că suplimentele alimentare pot ajuta la gestionarea nivelului lor de stres. Mai jos sunt câteva dintre suplimentele care sunt luate adesea în considerare pentru stres:
Complexul de vitamina B
Vitaminele B sunt un grup de nutrienți care joacă un rol important pentru sănătatea și bunăstarea generală. Acestea sunt esențiale dacă sunt administrate în cantitatea corectă.
Majoritatea oamenilor obțin cantitatea corectă de vitamine B din alimentație, dar unii factori - cum ar fi vârsta, sarcina, genetica, alimentația și afecțiunile medicale - pot face necesară suplimentarea cu vitamine.
Alpha-GPC
L-Alpha Glicerilfosforilcolină este un supliment care poate crește nivelul de colină din organism. Deși colina este o descoperire relativ nouă, este un nutrient de care corpul uman are nevoie pentru a funcționa. Organismul produce colină în cantități mici, dar majoritatea trebuie să provină din alimente.
Unele cercetări arată că un nivel scăzut de colină în organism poate avea un impact asupra nivelului de anxietate (Bjelland, 2009), în timp ce alte studii sugerează că colina poate reduce riscul de probleme de sănătate legate de stres, cum ar fi bolile cardiovasculare (Rajaie, 2011).
Gamma-Aminobutyric Acid (GABA)
GABA este un aminoacid care funcționează ca un neurotransmițător - sau mesager chimic - în creier. Aceasta are un efect inhibitor, deoarece previne anumite semnale cerebrale și poate produce un efect calmant în organism.
Nivelurile scăzute de GABA sunt asociate cu stări de anxietate și insomnie (Hasler, 2010). Deși este necesară mai multă cercetare pentru a înțelege pe deplin legătura dintre GABA și stres, anumite studii arată că poate ajuta la reducerea sentimentelor asociate cu acesta.
Bacopa
Bacopa - numită pe deplin Bacopa monnieri - este considerată o iarbă adaptogenă. Se crede că aceste plante ajută corpul nostru atât în stresul mental cât și fizic pe termen scurt și lung (Rai, 2003). Acesta ajută reducând cantitatea de cortizol din organism.
Ashwagandha>
Un alt adaptogen, Ashwagandha, este o plantă medicinală folosită de peste 3.000 de ani în medicina ayurvedică. Un tip antic de medicină cu rădăcini în subcontinentul indian (Mirjalili, 2009). Planta ajută, de asemenea, la descompunerea cortizolului, dar poate ajuta și pe cei care se confruntă cu stres cronic și afecțiuni legate de stres.
Rhodiola
O altă iarbă adaptogenă, care a fost folosit împotriva oboselii, depresiei și anxietății timp de sute de ani în nordul Europei și Rusia. Recent, a câștigat popularitate ca supliment pentru a combate stresul. În special stresul cronic, într-o perioadă scurtă de timp.
Rădăcină de valeriană
Rădăcina de valeriană a fost folosită timp de secole pentru tratarea diverselor afecțiuni, inclusiv insomnie, dureri de cap și anxietate. De asemenea, efectul rădăcinii de valeriană este asociat cu o scădere a activității în partea creierului care influențează reacțiile emoționale la stres și anxietate.
Magneziu>
Un nivel adecvat de magneziu ajută, de asemenea, funcțiilor creierului care reduc stresul. Deși mecanismele exacte nu sunt înțelese, se crede că magneziul influențează hipotalamusul și astfel contribuie la reglarea glandelor suprarenale și a hipofizei (Sartori, 2012).
Melatonina
Melatonina este o substanță chimică naturală produsă în creier care ajută somnul. Cercetările arată că substanța chimică poate avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra stresului și anxietății.
Fosfatidilserină
Fosfatidilserina este o moleculă care se găsește în mod natural în organe și țesuturi care reglează activitățile metabolice, inclusiv inima, creierul, ficatul, plămânii și mușchii. Poate ajuta împotriva stresului prin reducerea cantității de cortizol din organism, în special după antrenamente intense.
Theanina
Theanina - cunoscută și sub numele de L-Theanina - este un aminoacid unic care se găsește în frunzele de ceai și în ciupercile de laur și se dovedește a produce un sentiment de relaxare, fără a provoca somnolență (Nobre, 2008). Acest efect de relaxare poate avea, de asemenea, un impact pozitiv asupra nivelului de stres.
Surse
Bjelland, I., Tell, G. S., Vollset, S. E., Konstantinova, S., & Ueland, P. M. (2009). Choline in anxiety and depression: the Hordaland Health Study. The American Journal of Clinical Nutrition, 90(4), 1056–1060. doi: 10.3945/ajcn.2009.27493 https://academic.oup.com/ajcn/article/90/4/1056/4596992
Hasler, G., Veen, J. W. V. D., Grillon, C., Drevets, W. C., & Shen, J. (2010). Effect of Acute Psychological Stress on Prefrontal GABA Concentration Determined by Proton Magnetic Resonance Spectroscopy. American Journal of Psychiatry, 167(10), 1226–1231. doi: 10.1176/appi.ajp.2010.09070994 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/20634372/
Mirjalili, M., Moyano, E., Bonfill, M., Cusido, R., & Palazón, J. (2009). Steroidal Lactones from Withania somnifera, an Ancient Plant for Novel Medicine. Molecules, 14(7), 2373–2393. doi: 10.3390/molecules14072373 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19633611/
Rai, D., Bhatia, G., Palit, G., Pal, R., Singh, S., & Singh, H. K. (2003). Adaptogenic effect of Bacopa monniera (Brahmi). Pharmacology Biochemistry and Behavior, 75(4), 823–830. doi: 10.1016/s0091-3057(03)00156-4 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/12957224/
Rajaie, S., & Esmaillzadeh, A. (2011). Dietary Choline and Betaine Intakes and Risk of Cardiovascular Diseases: Review of Epidemiological Evidence. ARYA Atheroscler, 7(2), 78–86. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3347848/
Sartori, S., Whittle, N., Hetzenauer, A., & Singewald, N. (2012). Magnesium deficiency induces anxiety and HPA axis dysregulation: Modulation by therapeutic drug treatment. Neuropharmacology, 62(1), 304–312. doi: 10.1016/j.neuropharm.2011.07.027 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21835188/