Microbiomul intestinal constituie totalitatea microorganismelor, precum bacterii, virusuri și fungi, care trăiesc în tractul digestiv al fiecăruia dintre noi. În timp ce majoritatea structurilor corpului sunt colonizate de microorganisme, microbiomul intestinal este considerat în prezent un element cheie în reglarea sănătății per total. Prin urmare, tulburările microbiomului intestinal afectează căi metabolice și imunologice variate și sunt asociate cu afecțiuni precum obezitatea, diabetul de tip 2, boli inflamatorii intestinale și neoplazii.
În cele ce urmează, vei afla mai multe despre complexitatea interacțiunilor microbiomului cu întregul organism și, totodată, ce poate un test de microbiom să îți spună despre starea ta de sănătate actuală.
Compoziția microbiomului intestinal
Compoziția specifică a microbiomului tău intestinal poate servi ca indicator al stării tale generale de sănătate. Conform studiilor, persoanele cu o varietate mai mare de specii microbiene tind să fie mai sănătoase și mai longevive decât cele cu un microbiom mai puțin divers.
Totuși, nu orice distribuție a microbiomului intestinal este considerată a fi ideală, astfel că raportul anumitor bacterii benefice față de cele potențial dăunătoare este, de asemenea, un aspect extrem de important. Aceste bacterii benefice îndeplinesc funcții cheie, precum menținerea homeostaziei sistemului imunitar și facilitarea substraturilor proceselor metabolice.
Distribuția bacteriilor de la nivel intestinal se bazează pe următoarele principii:
- Un microbiom intestinal sănătos la adulți este dominat de Firmicutes și Bacteroidetes, care reprezintă peste 90% din bacterii;
- În caz de disbioză intestinală, apar modificări ale distribuției bacteriene și, prin urmare, o scădere a diversității și echilibrului acestora; de cele mai multe ori, există o modificare a raportului Firmicutes:Bacteroidetes;
- Genurile benefice precum Bifidobacterium, Akkermansia, Faecalibacterium, Roseburia și Coprococcus scad, în timp ce bacteriile potențial dăunătoare precum Enterobacteriaceae, Enterococcus, Fusobacterium și Veillonella cresc;
- Acest dezechilibru este asociat cu inflamație cronică și o perturbare a funcțiilor metabolice și imune normale; restabilirea unei distribuții normale de bacterii comensale este importantă pentru sănătatea intestinală.
Prezența și cantitățile acestor microorganisme în intestinul tău poate oferi informații despre riscul de îmbolnăvire chiar înainte de apariția simptomelor. Analizarea biomarkerilor din microbiomul intestinal împreună cu markerii serici oferă o imagine completă și holistică a stării tale de sănătate și te ajută să înțelegi de unde este posibil să fi pornit simptomatologia.
Testele de microbiom devin, astfel, instrumente extrem de folositoare pentru evaluarea stării de sănătate, încurajând abordările de tratament personalizate și strategiile de prevenire a bolilor.
Microbiomul intestinal și sistemele implicate
Microbiomul intestinal influențează multe procese și sisteme critice din întregul corp:
- Sistemul imunitar - microbiomul intestinal joacă un rol important în dezvoltarea și reglarea sistemului imunitar; anumite microorganisme ajută la antrenarea celulelor imune și la producerea de compuși ce modulează inflamația; disbioza, în schimb, poate duce la răspunsuri imune inadecvate, precum inflamația cronică sau reacții de autoimunitate; prin rolul pe care îl joacă pentru sistemul imunitar, microorganismele benefice previn multiplicarea necontrolată a speciilor patogene; de aceea, tulburarea microbiomului intestinal crește susceptibilitatea la infecții;
- Sistemul digestiv - microorganismele de la nivel intestinal ajută la descompunerea carbohidraților, proteinelor și grăsimilor; dezechilibrele microbiomului intestinal pot afecta absorbția de nutrienți și pot duce în timp la deficiențe ale acestora;
- Producția de vitamine - anumite bacterii intestinale benefice au rol în sinteza unor vitamine esențiale; de exemplu, cea mai mare parte a vitaminei K din organism provine din sinteza microbiomului; perturbarea distribuției normale a acestor bacterii poate afecta nivelul necesar al vitaminelor;
- Axa intestin-creier - există o comunicare puternică bidirecțională între microbiomul intestinal și creier prin intermediul căilor neuronale, endocrine și imune; disbioza a fost asociată cu anxietatea, depresia și afecțiuni neurologice precum boala Parkinson.
Atunci când compoziția microbiomului intestinal este optimă, aceste funcții importante decurg în mod normal. În mod opus, dezechilibrul sau lipsa diversității bacteriene le poate afecta și contribui semnificativ la apariția afecțiunilor nedorite.
Afecțiuni asociate cu dezechilibre ale microbiomului intestinal
Dezechilibrul microbiomului intestinal a fost asociat cu numeroase afecțiuni acute și cronice:
- Tulburări digestive - patologii ****precum sindromul colonului iritabil și intestinul permeabil (leaky gut) au fost asociate cu lipsa bacteriilor benefice precum Lactobacillus și Bifidobacterium, alături de multiplicarea excesivă a bacteriilor și fungilor potențial dăunători, precum Clostridium și Candida;
- Obezitatea - s-a demonstrat faptul că microbiomul intestinal al persoanelor ce suferă de obezitate are mai multe Firmicutes și mai puține Bacteroidetes comparativ cu cel al persoanelor normoponderale;
- Bolile autoimune - microbiomul intestinal sprijină sistemul imunitar; modificarea compoziției microbiomului poate declanșa reacții autoimune; disbioza a fost asociată cu boli precum diabetul de tip 1, scleroza multiplă, artrita reumatoidă, dar și altele;
- Tulburările de sănătate mintală - comunicarea dintre sistemul digestiv și creier se traduce prin implicarea sănătății mintale în cazul unei disbioze; dezechilibrele au fost asociate cu anxietate, depresie, dar și alte afecțiuni;
- Bolile neurodegenerative - disbioza a fost legată de afecțiuni neurologice precum Parkinson și Alzheimer.
Restabilirea echilibrului prin dietă, probiotice și alte intervenții poate ajuta la gestionarea acestor afecțiuni și la reducerea riscului în unele cazuri. Analiza microbiomului intestinal oferă perspective asupra dezvoltării, progresiei bolii și opțiunilor de tratament.
Îmbunătățirea sănătății intestinale
Există mai multe modalități bazate pe dovezi pentru a cultiva un microbiom intestinal sănătos și echilibrat:
- Dieta - consumul unei diete diverse, bogată în fibre provenite din fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe furnizează fibre prebiotice care hrănesc bacteriile benefice intestinale; alimentele fermentate precum iaurtul, chefirul și murăturile conțin probiotice naturale; alimentele bogate în polifenoli promovează, la rândul lor, dezvoltarea bacteriilor benefice;
- Probioticele - suplimentarea cu probiotice crește în mod direct nivelurile de microorganisme benefice, precum tulpinile de Lactobacillus și Bifidobacterium;
- Evitarea tratamentelor inutile cu antibiotice - antibioticele elimină atât bacteriile rele, cât și pe cele benefice de la nivel intestinal; prin urmare, ar trebui folosite doar atunci când este necesar și conform indicațiilor medicului; în urma unui tratament antibiotic, administrarea suplimentelor cu probiotice ajută la restabilirea microbiomului normal;
- Gestionarea stresului - stresul cronic poate modifica compoziția microbiomului și poate cauza disbioză prin efectele asupra motilității gastrice, permeabilității intestinale și prin creșterea inflamației; tehnicile de gestionare a stresului și de relaxare precum meditația și practicarea mindfulness-ului pot ajuta la susținerea sănătății mintale, intestinale și, desigur, per total;
- Monitorizarea microbiomului - testul de microbiom poate ajuta la identificarea distribuției acestuia și, astfel, la motivarea schimbărilor de stil de viață pentru îmbunătățirea sănătății intestinale și reducerea riscului afecțiunilor asociate.
Alți factori precum somnul adecvat, exercițiile fizice regulate și evitarea fumatului și consumului excesiv de alcool încurajează, de asemenea, un microbiom intestinal sănătos.
Concluzie
În concluzie, microbiomul intestinal oferă o perspectivă holistică asupra stării generale de sănătate și a riscului de boli acute și cronice. Analiza microbiomului va deveni, cel mai probabil, un instrument de diagnostic standard în viitor, împreună cu terapiile clasice. Cercetările continuă să evidențieze din ce în ce mai multe moduri prin care microorganismele intestinale interacționează cu organismul nostru și îi influențează sănătatea.
