În prezent, consumul de zahăr este tot mai prevalent în dietele moderne. Astfel, studiile și-au îndreptat atenția către impactul său asupra sănătății creierului și, implicit, a funcției cognitive. Din nefericire, a fost descoperit faptul că există o legătură nefavorabilă, însă timpul nu este pierdut pentru a încerca să introducem schimbările de stil de viață necesare pentru a combate un astfel de efect nedorit.
Pe măsură ce populația globală îmbătrânește și cazurile de declin cognitiv continuă să crească, înțelegerea relației dintre aportul de zahăr din dietă și declinul cognitiv a devenit mai crucială ca niciodată. Citește mai multe informații utile în articolul de mai jos.
Cum a evoluat declinul cognitiv în ultimii ani?
Demența este o afecțiune ce se asociază cu declin cognitiv și poate fi datorată atât factorilor genetici, dar mai ales de stil de viață. Conform unor proiecții recente, cazurile de demență, deja aflate la un număr important la nivel global (peste 55 de milioane), își continuă trendul ascendent, fiind anticipate să atingă în jur de 153 de milioane până în 2050.
În timp ce noile tratamente care vizează demența în stadiu incipient arată promițător, prevenirea prin modificări ale stilului de viață rămâne o abordare crucială. Printre aceste măsuri preventive, controlul glicemiei este întotdeauna enumerat ca un factor semnificativ în menținerea sănătății cognitive.
Cum afectează zahărul creierul?
Relația creierului cu zahărul este una complexă. În timp ce glucoza servește ca sursă primară de energie pentru celulele creierului, consumul acesteia în cantități excesive poate fi dăunător.
În timp ce este un organ ce reprezintă doar 2% din greutatea corporală, creierul utilizează mai mult de 20% din energia zilnică furnizată, necesitând un aport constant de glucoză pentru a desfășura procesele metabolice normale ale creierului și, a asigura vitalitatea, conducerea semnalelor și plasticitatea sinaptică.
Cu toate acestea, expunerea severă și pe termen lung la nivele ridicate de glucoză poate deteriora diverse structuri și funcții ale creierului.
Principalele schimbări structurale la nivel cerebral
Aportul ridicat de glucoză poate duce la mai multe schimbări importante în structura creierului:
- Reducerea densității substanței cenușii (unde se află preponderent corpii neuronali - structurile responsabile pentru procesarea informației);
- Deteriorarea microstructurii substanței albe (unde se află axonii - structurile responsabile pentru transmiterea semnalelor nervoase);
- Atrofia creierului;
- Leziuni hipocampice (hipocampul este o structură cerebrală ce joacă un rol crucial în memorie și funcțiile emoționale).
Mecanisme de deteriorare
Sutdiile au identificat mai multe mecanisme cheie prin care aportul excesiv de glucoză poate afecta funcția cognitivă:
Deteriorarea vasculară
Nivelurile ridicate ale glicemiei pot deteriora vasele de sânge de la nivel cerebral, ducând la reducerea fluxului sanguin și, implicit, a livrării de oxigen către țesuturi. Această leziune vasculară poate contribui la declinul cognitiv și poate crește riscul de demență.
Inflamația
Consumul excesiv de zahăr declanșează neuroinflamația și crește expresia celulelor pro-inflamatorii în creier. Acest răspuns inflamator poate duce la deteriorarea structurii neuronale și funcției cognitive.
Stresul oxidativ
Nivelurile ridicate de glucoză în sânge cresc producția de specii reactive de oxigen (ROS) și alți markeri de stres oxidativ, reducând, simultan, nivelurile de antioxidanți din creier. Acest dezechilibru poate duce la deteriorarea celulară și poate contribui la declinul cognitiv.
Disfuncția sinaptică
Deteriorarea legată de glicemia ridicată poate afecta funcția sinaptică, crucială pentru funcționarea corectă a creierului. Severitatea alterărilor sinaptice se corelează direct cu gradul de declin cognitiv.
Alte constatări privind hiperglicemia și declinul cognitiv
Studiile recente leagă aportul ridicat de zahăr de declinul cognitiv:
- Un aport mai mare de zahăr din dietă este asociat cu performanțe cognitive mai scăzute în rândul adulților de vârstă mijlocie și avansată;
- O meta-analiză a dezvăluit cum consumul ridicat de zahăr se corelează negativ cu memoria generală, funcția executivă și viteza psihomotorie;
- Studiile au descoperit și că aportul excesiv de zahăr poate reduce nivelurile factorului neurotrofic derivat din creier (BDNF), o proteină crucială pentru învățare și memorie.
Cine este predispus la declinul cognitiv legat de hiperglicemie?
În timp ce orice persoană poate avea un grad variabil de risc, anumite categorii par să fie mai vulnerabile la declinul cognitiv legat de zahăr, precum:
- Femeile de vârstă mijlocie - cercetările sugerează că femeile de vârstă mijlocie pot fi deosebit de susceptibile la efectele cognitive ale aportului ridicat de zahăr, posibil din cauza vulnerabilității crescute la inflamația sistemică și tulburările vasculare;
- Persoanele cu antecedente de accident vascular cerebral - persoanele cu istoric de accident vascular cerebral prezintă un risc crescut de declin cognitiv când consumă cantități mari de zahăr; studiile au relevat o interacțiune sinergică între dietele bogate în zahăr și istoricul de accident vascular cerebral, sugerând că aceste persoane în particular ar trebui să fie deosebit de atente la dietă.
Implicații pentru sănătatea publică
Conexiunea dintre consumul de zahăr și declinul cognitiv are implicații semnificative pentru sănătatea publică. Atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare, aportul excesiv al acestui carbohidrat simplu rămâne o preocupare serioasă pentru sănătate.
Pentru a putea lua controlul asupra dietei, este nevoie, în primul rând, să fie verificată cantitatea de zahăr din fiecare aliment consumat. De exemplu, băuturile îndulcite cu zahăr reprezintă singure chiar și până la 8% din aportul zilnic de energie în rândul copiilor/adolescenților și adulților. Foarte multe alte produse conțin cantități mari de glucoză, fără măcar să fie evident.
Metode de prevenție și perspective de viitor
Având în vedere dovezile tot mai multe ce leagă consumul de zahăr de declinul cognitiv, controlul aportului devine o strategie crucială pentru menținerea sănătății cognitive, în special pentru:
- Adulții de vârstă mijlocie și avansată;
- Persoanele cu istoric de accident vascular cerebral;
- Persoanele cu predispoziție genetică la declin cognitiv;
- Cei cu afecțiuni metabolice preexistente.
În timp ce tratamentele pentru declinul cognitiv continuă să se îmbunătățească și să fie o metodă de elecție în caz de diagnostic cert, prevenirea prin modificarea dietei rămâne o strategie crucială. Prin controlul consumului de zahăr din alimentație, pot fi prevenite viitoare cazuri de demență și declin cognitiv.
Astfel, cercetările viitoare se vor concentra, cel mai probabil, pe înțelegerea mai profundă a mecanismelor care leagă aportul de zahăr de declinul cognitiv și stabilirea unor ghiduri dietetice ajutătoare pentru diferite grupuri de populație.
Concluzie
Relația dintre consumul de zahăr și declinul cognitiv este deja clară și devine tot mai studiată. În timp ce creierul are nevoie de glucoză pentru a funcționa, aportul excesiv al acesteia poate duce la probleme cognitive semnificative prin diverse mecanisme, de la deteriorare vasculară, la inflamație și stres oxidativ. Pe măsură ce înțelegerea noastră despre aceste mecanisme crește, importanța menținerii unui aport moderat de zahăr devine tot mai evidentă pentru păstrarea sănătății cognitive de-a lungul vieții.