Dacă ai experimentat vreodată simptome digestive, tardive, la consumul unui aliment particular, cel mai probabil te-ai confruntat cu o intoleranță alimentară. De multe ori, manifestările pot fi trecute cu vederea, însă, în alte situații, pot fi chiar importante și deranjante. Spre deosebire de alergii, intoleranțele alimentare sunt mai puțin severe, nu sunt amenințătoare de viață (nu implică o reacție imună/de hipersensibilitate) și, totodată, sunt resimțite la distanță de momentul ingestiei alimentului trigger.
Astfel, fie că ai trecut prin aceste experiențe și vrei să afli mai multe despre intoleranțele alimentare sau pur și simplu ești curios să cunoști detalii despre acestea, mai jos regăsești informații cheie și sfaturi utile despre acest tip de sensibilitate alimentară.
Caracteristicile intoleranțelor alimentare
Pentru a putea înțelege mai bine ce sunt intoleranțele alimentare, cum se manifestă și, în cazul în care sunt prezente, cum se pot gestiona, este esențial să le deosebești de un alt fenomen comun și important: alergiile alimentare.
Diferențele cheie dintre intoleranțe și alergii alimentare
O primă diferență importantă și chiar definitorie o reprezintă modul de acțiune al fiecărui fenomen fiziopatologic în parte. Mai precis, o intoleranță alimentară afectează sistemul digestiv, în timp ce alergiile alimentare implică o reacție din partea sistemului imunitar.
Intoleranțele apar atunci când sistemul digestiv nu poate digera și absorbi anumite alimente, cauzând simptome neplăcute, preponderent locale, dar neamenințătoare de viață. Opus față de acestea, alergiile alimentare apar atunci când sistemul imunitar identifică în mod greșit anumite componente din alimente ca fiind amenințătoare pentru organism și, astfel, declanșează reacții alergice (de hipersensibilitate), care pot fi severe și pot pune viața în pericol în lipsa tratamentului de urgență.
Prevalența intoleranțelor alimentare
Procentual, intoleranțele alimentare se regăsesc între 20 și 30 la nivel global. Cea mai des întâlnită este intoleranța la lactoză, însă altele, precum cele la fructoză, gluten, cofeină și sulfiți sunt util de reținut.
Cum îți pot influența intoleranțele alimentare sănătatea
În timp ce intoleranțele alimentare sunt reacții alimentare adverse adesea mai blânde ca simptomatologie și mai puțin periculoase, ele pot, totuși, impacta în mod negativ calitatea vieții atunci când nu sunt depistate din timp și gestionate în mod corect.
Simptomatologia diferă de la o persoană la alta și de la un nivel de intensitate a intoleranței la altul, astfel că modul în care sunt experimentate intoleranțele nu este unul uniform.
Tipuri de intoleranțe alimentare
Mecanismele fiziopatologice depistate în cazul intoleranțelor alimentare sunt de natură non imunologică. Pentru a le putea delimita și clasifica mai ușor, aceste mecanisme pot fi împărțite în trei mari categorii: enzimatice, non-enzimatice și de cauză necunoscută.
Intoleranțele enzimatice
La rândul lor, intoleranțele prin mecanism enzimatic pot fi grupate în două categorii:
Prin deficit enzimatic
Această categorie include intoleranțele care apar ca urmare a unei lipse sau a unei cantități insuficiente a unor enzime specifice pentru digestie:
Ex: Lactoza (deficiența enzimei lactaza) și fructoza (deficiența enzimei aldolaza B).
Prin funcționare enzimatică defectuoasă
Această categorie acoperă intoleranțele care apar datorită unei funcționări incorecte a enzimelor, chiar dacă cantitatea acestora este adecvată.
Ex: Intoleranța la histamină: acest tip de intoleranță apare atunci când organismul are dificultăți în procesul de descompunere a histaminei din alimente ca urmare a funcționării ineficiente a enzimei diaminoxidaza (DAO).
Intoleranțele non-enzimatice
Aceste intoleranțe nu sunt legate de un deficit sau o funcționare defectuoasă a enzimelor digestive, ci se referă la reacții adverse la anumiți compuși regăsiți în alimente:
- Sensibilitate la FODMAPs (carbohidrați fermentabili) - intoleranța la aceși compuși poate provoca simptome digestive precum balonare, durere abdominală, diaree sau constipație;
- Sensibilitate la sulfiți - intoleranța la sulfiți, produși folosiți ca agenți conservanți în multe alimente și băuturi.
Intoleranțe prin mecanisme necunoscute
Există și cazuri de intoleranțe alimentare care, în ciuda cercetărilor ample realizate până la acest moment, rămân neclasificate în ceea ce privește mecanismele fiziopatologice implicate.
Aceste intoleranțe nu pot fi atribuite nici unor deficiențe sau funcționări ineficiente enzimatice, nici unor reacții alergice sau altor mecanisme identificate până în prezent (ex: intoleranțele la unii aditivi alimentari).
Simptome ale intoleranțelor alimentare
Intoleranțele alimentare pot produce o varietate de simptome, iar acestea pot fi împărțite în două categorii principale: simptome digestive și simptome non digestive.
Simptome digestive
Simptomele digestive sunt cele mai comune semne ale intoleranțelor alimentare și pot include:
- Diaree;
- Balonare;
- Dureri abdominale;
- Grețuri și vărsături.
Simptome non-digestive
Pe lângă simptomele digestive, intoleranțele alimentare pot provoca și manifestări non-digestive, cum ar fi:
- Dureri de cap - unele persoane pot experimenta dureri de cap sau migrene;
- Oboseală - se poate resimți o stare de oboseală inexplicabilă;
- Reacții cutanate - mult mai rar decât la alergii, dar posibil.
Aceste simptome pot varia în intensitate și pot fi experimentate în diverse combinații, în funcție de tipul de intoleranță alimentară și de persoana afectată.
Depistarea intoleranțelor alimentare
Identificarea intoleranței alimentare este primul pas către o mai bună gestionare a simptomatologiei asociate.
Eliminarea alimentelor suspecte
Depistarea intoleranțelor alimentare presupune adesea eliminarea treptată a alimentelor suspecte din dietă. Acest proces poate implica urmărirea atât a reacțiilor și a simptomelor provocate de anumite alimente, cât și a ameliorării manifestărilor odată cu înlăturarea acestora.
Un mod creativ și util de a realiza acest lucru este să ții un jurnal alimentar în care să notezi alimentele consumate și simptomele resimțite în urma consumului lor. Astfel, această eliminare treptată a anumitor alimente pentru o perioadă de timp și observarea diminuării reacțiilor aferente poate ajuta la identificarea intoleranțelor alimentare în cazul tău.
Teste de sânge
Anumite teste de sânge pot fi utilizate pentru depistarea intoleranțelor alimentare. De exemplu, testele care măsoară nivelurile de anticorpi tip IgG pentru anumite alimente pot oferi informații despre reacțiile organismului la acele alimente. Rezultatele necesită o interpretare de către profesioniști în domeniu.
Alternativ, testele cutanate și serice pentru depistarea alergiilor pot fi utile în scop de excludere a unui diagnostic alternativ.
Teste respiratorii
Unele teste respiratorii, cum ar fi testul de hidrogen expirat, pot fi utilizate pentru depistarea intoleranțelor alimentare, în special pentru intoleranța la lactoză, fructoză sau sucroză. Aceste teste implică consumul unei băuturi dulci, urmat de măsurarea gazelor respiratorii pentru a evalua prezența acestor carbohidrați în varianta neprocesată.
Managementul intoleranțelor alimentare
Există mai multe metode prin care se poate gestiona o intoleranță alimentară:
Evitarea alimentelor trigger
Multe intoleranțe alimentare necesită o abordare bazată pe evitarea alimentelor care declanșează simptomele neplăcute.
Totuși, înainte de a exclude complet un produs din dietă, se pot încerca mai multe ajustări și monitorizări ale reacțiilor organismului la eliminări temporare și reintroduceri treptate în alimentație.
Modificări ale dietei
- Eliminarea temporară a alimentelor: un aspect esențial în gestionarea intoleranțelor alimentare este eliminarea temporară a anumitor alimente din dietă; acest proces poate fi realizat sub supravegherea unui nutriționist sau a unui medic specialist pentru a obține un rezultat sigur și de durată;
- Reintroducerea alimentelor sub supraveghere: După perioada de eliminare a alimentelor, reintroducerea acestora în dietă trebuie să fie efectuată sub supraveghere strictă pentru a evalua reacția organismului. Acest proces ajută la identificarea specifică a alimentelor care provoacă intoleranțe.
Suplimente, probiotice și produse alternative
Unele intoleranțe alimentare pot fi gestionate prin utilizarea suplimentelor sau a variantelor alternative de alimente care să ofere substanțele nutritive necesare fără a provoca simptomele specifice intoleranței.
Suplimentarea cu probiotice (bacterii "bune") și consumul de prebiotice (substanțe care hrănesc bacteriile benefice) pot fi utile în gestionarea simptomelor intoleranțelor alimentare, contribuind i la reducerea inflamației și la sănătatea digestivă per total.
În concluzie, diagnosticarea precoce și gestionarea adecvată a intoleranțelor alimentare joacă un rol crucial în îmbunătățirea calității vieții. Este esențial ca, în cazul în care te confrunți cu intoleranțe alimentare, să afli cât mai multe informații în legătură cu acestea și să discuți cu specialiști în domeniu pentru a înțelege modul optim de gestionare a acestei afecțiuni. Prin intermediul unei abordări proactive și informate, poți gestiona mai eficient simptomele și poți menține un stil de viață sănătos, adaptat nevoilor tale individuale.
