Dacă ți s-a întâmplat să ai mai multe nopți nedormite și te-ai întrebat dacă este cu adevărat o insomnie, este util să știi că, deși afectează milioane de oameni în întreaga lume, nu orice seară sau suită de seri nedormite se poate considera o astfel de tulburare de somn. Insomnia este caracterizată prin dificultăți persistente în a iniția sau menține somnul, treziri matinale neplanificate și afectarea activităților de zi cu zi, prin oboseală, tulburări de dispoziție și probleme cognitive ca urmare a lipsei unui pattern de somn normal. De asemenea, insomnia poate fi acută, durând mai puțin de o lună, sau cronică, persistând mai mult de trei luni.
Prin înțelegerea diferitelor tipuri, cauze și semne cheie ale insomniei, vei putea recunoaște dacă te afli sau nu printre cei care se confruntă cu această afecțiune și, în plus, vei putea găsi motivația să ceri ajutor din partea specialiștilor.
Tipurile de insomnie și cum le poți deosebi
- Insomnie de debut de somn (IDS) - dificultăți în a adormi la începutul nopții; poți sta treaz ore întregi, cu mișcări în tot acest timp, incapabil să faci trecerea de la stare de veghe la cea de somn;
- Insomnie de întreținere a somnului (IIS) - este caracterizată de treziri frecvente pe parcursul nopții, adesea însoțite de incapacitatea de a adormi din nou cu ușurință; aceste întreruperi pot duce la un somn fragmentat și neodihnitor;
- Trezire matinală (TM) - dacă suferi de trezire matinală, cel mai probabil te trezești mult mai devreme decât ți-ai dori, chiar cu câteva ore înainte de ora de trezire normală și nu poți adormi din nou.
De cele mai multe ori, insomnia este o combinație a acestor trei tipuri distincte, complicând și mai mult încercările de a obține un somn de calitate.
Care sunt caracteristicile diagnostice ale insomniei?
Conform clasificării internaționale a tulburărilor de somn, publicată de Academia Americană de Medicină a Somnului (AASM) în 2014, criteriile de diagnostic pentru tulburarea cronică de insomnie (ID) includ:
Pacientul, părintele sau îngrijitorul pacientului raportează una sau mai multe dintre următoarele aspecte:
- Dificultăți în a adormi (insomnie de debut de somn);
- Dificultăți în a menține somnul (insomnie de întreținere a somnului);
- Trezirea mai devreme decât dorit (trezire matinală);
- Dificultatea de culcare la o oră corespunzătoare de somn;
- Dificultăți în a dormi fără intervenția părintelui sau a îngrijitorului (pentru copii, vârstnici);
Pacientul, părintele sau îngrijitorul pacientului observă una sau mai multe dintre următoarele aspecte legate de efectele insomniei:
- Oboseală, indispoziție sau iritabilitate;
- Tulburări de atenție, concentrare sau memorie;
- Performanță socială, familială, ocupațională sau academică afectate;
- Somnolență pe timp de zi;
- Probleme comportamentale (ex: hiperactivitate, impulsivitate);
- Motivație redusă;
- Tendința crescută de a realiza erori;
- Îngrijorări sau nemulțumiri legate de somn - plângerile raportate privind somnului nu pot fi explicate doar prin oportunitate sau circumstanțe inadecvate pentru somn.
În plus, este necesar să fie prezente următoarele:
- Tulburarea de somn și simptomele asociate de zi apar cel puțin de trei ori pe săptămână;
- Tulburarea de somn și simptomele asociate de zi au fost prezente timp de cel puțin trei luni;
- Dificultatea de somn/veghe nu este explicată mai bine de o altă tulburare de somn.
Cauzele și factorii de risc
Există mai multe explciații posibile pentru care poți suferi de o insomnie, de la cele moștenite și până la cele de mediu sau emoționale.
Predispoziție genetică
Cu toate că nu există un singur pattern al insomniei, studiile sugerează că factorii genetici pot contribui la un risc crescut de a dezvolta tulburarea la un moment dat în timpul vieții. Anumite variații genetice pot influența modelele de somn, modurile de trezire și predispoziția la somnul fragmentat.
Influența evenimentelor din copilărie sau recente
Copilăria este o perioadă fragilă a fiecăruia dintre noi. Deși nu este obligatoriu, există o posibilitate ca anumite experiențele din copilărie (mai serioase sau mai puțin serioase, dar importante) să își lase urmele asupra modelelor tale de somn în viața de adult.
Toți acești stresori din copilăria timpurie pot contribui la un somn fragmentat, neliniștit, în special în timpul somnului REM.
Schimbările semnificative în viață, mai ales cele recente, precum nașterea, divorțul, pierderea locului de muncă sau alte experiențe semnificative pot impacta debutul insomniei. Nu în ultimul rând, afecțiunile sănătății mintale, precum depresia, anxietatea și stresul cronic pot, de asemenea, perturba modelele de somn și favoriza insomniile.
Afecțiuni medicale și comorbidități
Insomnia poate coexista cu diverse afecțiuni medicale care influențează în mod direct sau indirect calitatea și durata somnului, precum durerile cronice, afecțiunile respiratorii sau cele neurologice.
Stilul de viață curent
Programul de somn intenționat neregulat, consumul excesiv de cofeină sau alcool, lipsa activității fizice și expunerea la lumina albastră provenită de la dispozitivele electronice și luminile superioare, puternice, pot contribui to dezvoltarea sau exacerbarea insomniei.
Ce simți atunci când suferi de insomnie?
- Dificultăți în adormire - procesul de adormire poate fi frustrant de greu de atins; poți sta treaz ore întregi, adesea pe gânduri și nu simți că poți trece la starea de somn;
- Treziri frecvente - poți experimenta mai multe treziri pe parcursul nopții, perturbându-ți ciclurile naturale de somn și simțindu-te obosit dimineața;
- Trezire matinală - în funcție de tipul de insomnie de care suferi, te poți trezi mult mai devreme decât ți-ai fi dorit și nu poți adormi la loc;
- Oboseală și somnolență de zi - te poți simți obosit, somnolent sau chiar epuizat, afectându-ți funcționarea și productivitatea zilnică;
- Concentrare dificilă - insomnia îți poate afecta abilitățile cognitive, precum atenția, concentrarea și memoria;
- Tulburări de dispoziție - poți simți o stare inexplicabilă de iritabilitate, schimbări de dispoziție și intensitate emoțională;
- Stare hiperactivă - în mod paradoxal, înainte să te culci, te poți simți hiperactiv (atât ca urmare a mobilizării organismului de a te ține treaz, cât și în urma consumului de cofeină sau altor stimulente pentru a-ți desfășura activitățile zilnice).
Aspecte mai puțin cunoscute despre insomnie
Impactul somnului agitat REM
În timp ce somnul tip REM este asociat cu visarea vie, cercetările sugerează că un somn REM agitat poate interfera cu abilitatea creierului de a procesa și a se adapta la stresul emoțional peste noapte. Acest eșec de a poate duce, în timp, la acumularea grijilor, încurajarea unei stări de hiperactivitate cerebrale și, astfel, poate contribui la persistența simptomelor de insomnie.
Conexiunea cu Locusul Coeruleus
Locusul coeruleus este o regiune a creierului implicată în reglarea stării de alertă și a răspunsului la stres și, totodată, joacă un rol critic în insomnie.
În timpul somnului REM profund, Locusul Coeruleus ar trebui să fie inhibat, permițând un status ce susține plasticitatea neuronala și adaptarea emoțională. Atunci când suferi de insomnie, regiunea poate rămâne activă chiar și în timpul somnului REM, perturbând eficiența acestor procese adaptative și afectându-ți cogniția și stările emoționale.
Dificultatea de a dormi în timpul zilei
Deși insomnia te poate predispune la o oboseală pe timp de zi, multe persoane care suferă de insomnie raportează o incapacitate de a adormi în timpul zilei, chiar și atunci când li se ivește ocazia de a lua o pauză și a recupera somnul pierdut.
Această incapacitate poate fi sugestivă pentru un grad mai mare de severitate a insomniei și o stare crescută de alertă.
Influența alcoolului
Contrar opiniei populare că alcoolul poate facilita somnul, acesta s-ar putea să nu fie un ajutor eficient în majoritatea cazurilor.
De fapt, pentru mulți, alcoolul poate înrăutăți menținerea somnului și poate contribui la un somn fragmentat, în special în a doua parte a nopții, astfel că, pe lângă efectele dăunătoare deja binecunoscute, se poate adăuga și cel asupra calității somnului.
Impactul mediului înconjurător asupra calității somnului
Multe persoane cu insomnie raportează o calitate mai bună a somnului atunci când se află în diferite medii, contexte sau intervale de timp, precum în timpul weekend-urilor, vacanțelor sau în locuri necunoscute sau, din contră, binecunoscute.
Acest fenomen ar putea explica rolul stresului, rutinei și factorilor de mediu în exacerbarea sau ameliorarea simptomelor de insomnie.
Progresia simptomelor de insomnie
Simptomele specifice ale insomniei pot să se schimbe în timp. De exemplu, ai putea experimenta inițial insomnie de debut, iar ulterior, să apară probleme mai accentuate de întreținere a somnului sau treziri matinale neplanificate.
Înțelegerea acestor progrese ale simptomelor poate ajuta la o mai bună comunicare medic-pacient și o adaptare eficientă a strategiilor de tratament.
Prin urmare, insomnia este o tulburare complexă și multifactorială care poate afecta profund starea fizică, cognitivă și emoțională a unei persoane. Prin înțelegerea diferitelor tipuri, cauze și semne cheie ale insomniei, precum și prin explorarea aspectelor mai puțin cunoscute legate de aceasta, se poate obține o mai bună gestionare a situației.
Nu uita fapul că, încă de la primele semne ale unei insomnii, este important să ceri ajutorul specialiștilor (medic, health coach, psiholog) și să identifici cauzele și factorii de risc în cazul tău. Astfel, vei putea obține ghidarea de care ai nevoie și îți vei putea recăpăta o rutină de somn odihnitor, fapt ce îți va influența în mod pozitiv calitatea vieții per total.
