Ce legătură este între flora intestinală și sănătatea mintală?

Ideea că intestinul are un impact asupra gândirii și sentimentelor noastre este nouă doar pentru știința occidentală. În medicina populară și tradițională, conceptul este de mult cunoscut. De exemplu, în medicina asiatică, abdomenul este considerat centrul de energie al corpului, originea forței psihice.

Medicina și științele naturale nu au luat mult timp în serios așa-numita axă intestin-creier. Pentru ele, creierul era instanța supremă, protejat și izolat de bariera sânge-creier, care permite doar anumite substanțe în creier. Creierul controlează, nu este controlat, cu atât mai puțin de un organ atât de "neapetisant" precum intestinul. Acum, însă, cele mai moderne metode de biologie moleculară și neurobiologie permit o nouă privire asupra complexelor interacțiuni din organism.

Desigur, cercetarea este doar la început și multe sunt încă ipoteze. Dar tot mai multe descoperiri surprinzătoare indică faptul că bunăstarea intestinului afectează într-adevăr creierul nostru și influențează procesele cognitive și starea de spirit.

Este acum clar: un intestin sănătos este important pentru minte, deoarece are loc o comunicare între intestin și creier. Aceasta are loc în ambele direcții și pe trei căi diferite:

1. prin nervi,
2. prin anumite celule sanguine și
3. prin substanțe chimice produse de flora intestinală.

Dacă această comunicare este perturbată, poate avea efecte asupra psihicului, gândirii și memoriei. Să ne uităm mai atent la două dintre aceste căi de comunicare:

Intestinul are propriul său sistem nervos

Interesant este că, deși creierul nostru are regiuni proprii pentru toate tipurile de sarcini și organe, nu există o zonă a creierului special destinată digestiei. Intestinul își reglează singur afacerile și, pentru asta, are propriul său rețea de nervi, așa-numitul sistem nervos enteric (ENS), adesea numit în glumă "creierul abdomenului".

Acesta monitorizează și coordonează diferite funcții ale intestinului și este format dintr-un complex de celule nervoase care străpunge aproape întregul tract gastro-intestinal și conține de patru-cinci ori mai multe neuroni decât măduva spinării (aproximativ 100 de milioane). ENS funcționează în mare parte autonom, deoarece sistemul nervos central (CNS) exercită doar o influență modulatorie asupra funcției intestinale. ENS și CNS sunt direct conectate prin nervul vag, deși mult timp s-a presupus că creierul controlează abdomenul. Acum știm că fluxul de informații merge în ambele direcții, cu toate că doar 10% din nervii vagi conduc informații de la creier la "pivniță", restul de 90% merg în sens invers, de la intestine la "mansardă". Astfel, creierul este mereu la curent cu ceea ce se întâmplă în abdomen, fără a ajunge în conștiință.

Influențarea dispoziției din abdomen

O mare parte din informațiile din intestin ajunge și în regiunile creierului responsabile pentru emoții. În orice caz, această conexiune anatomică explică de ce intestinul și psihicul sunt atât de strâns legate. Sigur știi asta: dulciurile și grăsimile ne fac fericiți – cel puțin pe termen scurt. Când suntem foarte flămânzi, devenim de prost-dispus, iar în schimb, furia, durerea și alte sentimente negative ne strică adesea pofta de mâncare.

Există chiar indicii ale unei legături între alimentație și depresie: riscul de depresie pare să crească cu cât mai multă hrană procesată industrial ajunge în farfurie. Acest lucru ar putea avea legătură și cu bacteriile intestinale. Deoarece tipul de alimentație poate influența compoziția florei intestinale. De exemplu, lipsa de fibre sau de substanțe vegetale secundare din alimentele procesate industrial ar putea fi responsabile pentru asta.

Probabil nu este așa de simplu ca o anumită dietă să provoace sau să prevină boli psihice. Dar este posibil ca o alimentație nesănătoasă să crească susceptibilitatea la astfel de tulburări prin influențarea negativă a colonizării bacteriene în intestin. Dacă se adaugă factori genetici sau de mediu, persoana se îmbolnăvește. Acest lucru ne aduce la al doilea factor important al axei intestin-creier: microbiomul intestinal.

Miliarde de mici ajutoare – microbiomul intestinal

Intestinul uman este plin de microorganisme, care aparțin la mai mult de 1000 de specii de bacterii și care în total cântăresc până la 1,5 kg – acesta este cunoscut sub numele de flora intestinală sau microbiom.

Există multe dovezi care sugerează că intestinul nostru are un potențial uriaș de a influența sănătatea noastră mentală și poate chiar de a preveni sau ameliora bolile. Există motive să credem că, în cazul anumitor boli și tulburări cerebrale, ar putea fi benefic să se ia în considerare flora intestinală în deliberările terapeutice.

Cu toate acestea, este important de menționat că acesta este un domeniu de cercetare nou, iar multe dintre studii sunt preliminare și necesită investigații suplimentare. Cu siguranță, nu poate fi dăunător să avem o floră intestinală sănătoasă, iar o dietă bogată în fibre și exercițiile fizice sunt oricum benefice pentru sănătatea noastră în general.