Sindromul intestinului iritabil este o tulburare digestivă complexă, cronică și caracterizată printr-o simptomatologie predominată de dureri abdominale și modificări ale tranzitului intestinal. Majoritatea persoanelor afectate suferă nu numai de manifestări gastrointestinale, ci și de tulburări sistemice, precum cele cognitive și psihologice, ducând, astfel, la o reducere a calității vieții. Cauzele exacte de apariție ale acestui sindrom nu au fost descoperite până la momentul actual, însă, tot mai multe studii recente leagă modificarea compoziției microbiomului de apariția sensibilității intestinale caracteristice afecțiunii.
Totalitatea microorganismelor de la nivel intestinal, prin abundența și modul lor de distribuție, pot avea un impact semnificativ asupra unui număr mare de procese ale organismului, mai ales la nivel digestiv. Din fericire, însă, tot mai multe studii explorează potențiale ținte terapeutice ale sindromului intestinului iritabil prin intermediul tratării dezechilibrelor microbiomului intestinal.
Citește mai departe și află mai multe despre legătura dintre microbiomul intestinal și sindromul intestinului iritabil.
Particularitățile sindromului intestinului iritabil
Sindromul intestinului iritabil este o tulburare funcțională gastrointestinală în care durerea abdominală recurentă este asociată cu modificarea tranzitului intestinal (constipație, diaree sau o alternare între cele două), fiind, adesea, însoțită și de alte simptome digestive sau sistemice.
Acest sindrom reprezintă o problemă importantă de sănătate, având în vedere atât prevalența crescută (în jur de 11% la nivel mondial, cu variații în cadrul fiecărei țări), cât și simptomatologia nespecifică, diversă și cu potențial de a impacta calitatea vieții.
Cum recunoști sindromul intestinului iritabil?
Crampele abdominale, tulburările de tranzit (diaree, constipație), nevoia imperioasă de a elibera conținutul intestinal și balonarea sunt câteva exemple sugestive care te pot orienta către acest diagnostic.
Cu toate acestea, certitudinea este oferită întotdeauna de către un specialist, în urma efectuării unor analize suplimentare.
Clasificarea sindromului intestinului iritabil
În funcție de simptomele predominante, intestinul iritabil poate fi clasificat în 4 tipuri: SII-C (constipație), SII-D (diaree), SII-A (alternare de constipație și diaree) și SII-U (nespecificat).
Această clasificare este utilă nu doar pentru o mai bună abordare terapeutică, ci și pentru o înțelegere superioară a legăturii dintre modificările microbiomul intestinal și simptomatologia din sindromul intestinului iritabil.
Microbiomul intestinal
Microbiomul intestinal, denumirea colectivă pentru totalitatea microorganismelor regăsite la acest nivel, deține roluri esențiale ce depășesc sfera digestivă, influențând sistemul imunitar, cogniția și chiar sănătatea mintală și emoțională.
Impactul major al diversității microbiene rămâne, însă, la nivel intestinal, unde poate favoriza sau preveni tulburările asociate intestinului iritabil.
Distribuția normală a tulpinilor microbiomului intestinal
Diversitatea și raportul dintre diferitele tulpini microbiene reprezintă baza de lucru a microbiomului intestinal.
O distribuție normală presupune o predominanță semnificativă a speciilor Firmicutes și Bacteroidetes (64% și, respectiv, 23%), urmată de Proteobacteria (8%), Actinobacteria (3%) și altele, în procente mici.
Raportul dintre Firmicutes și Bacteroidetes este primul indicator al unui microbiom intestinal echilibrat sau, din contră, în stare de disbioză.
Disbioza și sindromul de intestin iritabil
Disbioza, dezechilibrul microbiomului, poate fi depistată prin modificarea raportului Firmicutes/Bacteroidetes. Ca urmare, survin procese precum inflamația, creșterea permeabilității intestinale (leaky gut) și perturbarea funcțiilor digestive normale (manifestări specifice sindromului de intestin iritabil).
În intestinul iritabil, principalele modificări ale distribuției microbiene sunt creșterea genului Faecalibacterium și Enterobacteriaceae și scăderea Bifidobacterium și Lactobacillus.
Modificările microbiomului pentru fiecare tip de sindrom de intestin iritabil
După cum a fost menționat și anterior, clasificarea sindromului de intestin iritabil este utilă și pentru identificarea impactului disbiozei. În acest caz, subtipurile SII-C, SII-D și SII-M prezintă modificări distincte ale microbiomului:
- SII-C (constipație predominantă) - s-a observat o creștere a speciilor din genurile Pseudomonas și Bacteroides thetaiotaomicron, asociată cu o scădere a Paraprevotella; de asemenea, se remarcă asocieri cu speciile Fusobacterium nucleatum și Megamonas hypermegale; din punct de vedere funcțional, sunt activate căi metabolice implicate în biosinteza acizilor grași cu lanț scurt, precum și în biosinteza acizilor grași nesaturați precum palmitoleatul;
- SII-D (diaree predominantă) - sunt prezente creșteri ale speciilor din genurile Clostridiales, Prevotella și Enterobacteriaceae, cu o scădere generală a diversității microbiene; se remarcă și prezența tulpinilor metanogene; din punct de vedere funcțional, căile metabolice activate sunt cele implicate în producția de hidrogen sulfurat și degradarea carbohidraților complecși;
- SII-M/A (tip mixt sau cu alternare) - sunt pozitiv asociate căile metabolice implicate în biosinteza tetrapirolilor din glicină, biosinteza antigenului comun enterobacterial, interconversia NADP/NADPH și calea superioară de biosinteză a hemului b din glutamat; aceste căi metabolice pot fi legate de procesele inflamatorii și de perturbarea funcțiilor de barieră intestinală.
Este important de menționat că aceste modificări ale microbiomului sunt strâns legate de simptomatologia specifică fiecărui subtip de sindrom al intestinului iritabil. De exemplu, prezența excesivă a bacteriilor metanogene poate contribui la simptomele de balonare și constipație în tipul C, iar tulpinile producătoare de hidrogen sulfurat pot crește permeabilitatea intestinală și favoriza diareea în tipul D.
Astfel, înțelegerea aprofundată a tuturor acestor modificări poate facilita dezvoltarea unor terapii personalizate. Totuși, studiile se află încă la început și este necesară o înțelegere superioară.
Posibile intervenții terapeutice cu probiotice
Suplimentarea cu probiotice s-a dovedit extrem de utilă pentru tratarea disbiozei în sindromul intestinului iritabil. S-a observat atât o ameliorare a simptomelor generale, precum durerile abdominale, balonarea și flatulența, cât și o îmbunătățire a calității vieții per total.
Probiotice și prebiotice
Pentru obținerea celui mai bun rezultat, este importantă selectarea tipurilor de probiotice în funcție de gradul și tipul de disbioză.
În plus, administrarea prebioticelor (fibre fermentabile) sau a complexelor probiotice-prebiotice poate crește eficiența terapeutică, prebioticele servind ca substrat nutritiv pentru probiotice și promovând un microbiom sănătos.
În concluzie, sindromul intestinului iritabil este o afecțiune complexă, cu o patogeneză multifactorială. Deși cauzele exacte ale apariției nu au fost pe deplin elucidate până la acest moment, cercetările recente evidențiază tot mai mult rolul crucial al microbiomului intestinal în declanșarea și întreținerea simptomelor intestinului iritabil. Astfel, înțelegerea mai bună a interacțiunilor dintre microbiomul intestinal și sindromul intestinului iritabil reprezintă un domeniu promițător de cercetare, care poate genera strategii terapeutice eficiente pentru ameliorarea acestei afecțiuni și îmbunătățirea calității vieții.
