Cum îți impactează microplasticele sănătatea și ce măsuri poți lua?

În ultimii ani, prezența microplasticelor în mediul înconjurător a ridicat îngrijorări semnificative cu privire la impactul lor asupra sănătății umane și nu numai. Aceste particule minuscule de plastic au infiltrat fiecare aspect al vieții noastre, de la mâncarea pe care o consumăm, până la aerul pe care îl respirăm.

Pe măsură ce studiile continuă să descopere amploarea poluării cu microplastice, se lucrează și pentru a înțelege consecințele pe termen lung pentru sănătatea și bunăstarea umană și, totodată, pentru a identifica metodele de a frâna o astfel de problemă de sănătate publică.

Care sunt sursele principale de microplastice?

Fără poate să îți dai seama, ești expus la microplastice pe diferite căi, ingestia fiind principala dintre acestea. Au fost găsit microplastice într-o gamă largă de produse alimentare, precum:

1. Fructe de mare și pești - organismele marine adesea confundă plasticul cu hrana, ducând la o bioacumulare în lanțul trofic;
2. Apa îmbuteliată - cu toate că apa de consum trece prin numeroase verificări, analize recente au detectat microplastice atât în apa îmbuteliată, cât și în apa de la robinet;
3. Sarea de masă s-a constatat că mai multe mărci de sare conțin particule de microplastice.
4. Mierea - microplasticele au fost detectate pe corpurile albinelor și în miere.

De asemenea, inhalarea este o altă cale semnificativă de expunere, microplasticele fiind găsite atât în aerul exterior, cât și în cel interior (în special fibrele sintetice ale îmbrăcămintei pot intra cu ușurință în tractul respirator).

Ce se întâmplă cu microplasticele odată pătrunse în corp?

Odată ingerate sau inhalate, microplasticele se pot acumula în diverse organe, fiind detectate până la acest moment în sânge, placentă și laptele matern.

Studiile pe animale au arătat că aceste particule pot traversa bariera hematoencefalică (puntea dintre circulația sangvină și creier) și, totodată, se pot distribui în organe precum ficatul, splina, inima, plămânii și organele reproducătoare.

Efecte negative asupra sănătății

În timp ce impactul exact al microplasticelor asupra sănătății umane este încă în plină cercetare, au fost deja descoperite câteva efecte importante:

• Daune fizice: microplasticele pot provoca daune fizice țesuturilor, ducând la inflamație cronică; de asemenea, suprafața mare a microplasticelor poate duce la generarea de specii reactive de oxigen, cauzând leziuni celulare prin stres oxidativ;
• Toxicitate: plasticele conțin adesea aditivi, precum ftalați, bisfenol A și hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), ce pot acționa ca perturbatori endocrini sau cancerigeni;
• Vectori pentru alți poluanți: microplasticele pot adsorbi și concentra alți contaminanți din mediu, potențial crescând dozele acestora în corp;
• Perturbarea sistemului imunitar: expunerea cronică la microplastice poate duce la inflamație persistentă și disfuncție a sistemului imunitar;
• Perturbarea microbiomului intestinal: microplasticele ar putea altera echilibrul microbiomului intestinal, ducând la diverse probleme de sănătate corelate cu dezechilibrul acestuia.

Afecțiuni asociate cu expunerea la microplastice

Principalele afecțiuni asociate cu expunerea la microplastice includ:

• Neurotoxicitate - studiile pe animale au arătat că expunerea la microplastice poate afecta integritatea sistemului nervos și contribui la apariția bolilor neurodegenerative;
• Tulburări metabolice - la fel ca și în cazul neurotoxicității, studiile pe animale au sugerat că expunerea la microplastice poate duce la rezistență la insulină și potențial crește riscul de diabet;
• Risc cardiovascular - a fost identificată o corelație între prezența microplasticelor în plăcile aterosclerotice și un risc crescut de evenimente cardiovasculare;
• Probleme respiratorii - inhalarea microplasticelor poate exacerba afecțiunile respiratorii, cu potențiale implicații pentru condiții precum COVID-19;
• Sănătatea reproductivă - unele studii au indicat că expunerea la microplastice ar putea afecta negativ fertilitatea și funcția organelor reproductive.

Ce poți face pentru a diminua expunerea la microplastice?

În timp ce eliminarea completă a expunerii la microplastice este, practic, imposibilă, mai multe strategii pot contribui la reducerea riscurilor asupra sănătății:

1. Redu utilizarea plasticului - optează pentru produse reutilizabile și evită plasticele de unică folosință ori de câte ori este posibil;
2. Alege materiale naturale și elimină cele sintetice - poartă îmbrăcăminte făcută din materiale naturale, precum bumbac și in, pentru a reduce eliberarea de microfibre sintetice;
3. Filtrează apa potabilă - folosește filtre de apă de înaltă calitate pentru a îndepărta microplasticele din apa de la robinet;
4. Scade consumul de alimente bogate în microplastice;
5. Promovează alternative durabile - susține dezvoltarea și utilizarea materialelor biodegradabile.

Concluzie

Prezența microplasticelor în mediul nostru reprezintă o implicație importantă asupra sănătății. În timp ce impactul exact nu a putut fi încă evaluat cu certitudine, dovezile recente sugerează că aceste particule minuscule ar putea avea consecințe de amploare pentru bunăstarea noastră. De la potențiala neurotoxicitate și perturbarea metabolică și până la riscuri cardiovasculare și probleme respiratorii, efectele asupra organismului ale expunerii la microplastice sunt diverse și trebuie luate în mod serios în considerare.

Pe măsură ce studiile continuă să evolueze, este clar că abordarea problemei microplasticelor trebuie să fie una multifațetată. Între timp, ceea ce poți face este să iei măsuri pentru a-ți minimiza expunerea la microplastice și pentru a susține inițiative care vizează reducerea poluării cu plastic. Prin creșterea conștientizării și luarea de măsuri colective, putem atenua riscurile potențiale pentru sănătate asociate cu aceste particule și pentru protejarea atât a sănătății noastre, cât și a mediului înconjurător.