Test Cortizol

Despre testul de cortizol

Acest test măsoară cantitatea de cortizol liberă (nelegată) care circulă în sânge sau care a fost eliminată prin urină sau salivă, pentru a determina dacă glandele suprarenale produc prea mult sau prea puțin cortizol.

Cand ar trebui să faci testul de intoleranță la gluten?

Ar trebui să faci testul dacă:

• Te simți constant epuizat
• Practici culturismul
• Prezinți simptome ale sindromului Cushing
• Ai fost diagnosticat cu sindromul Cushing
• Prezinți simptome ale bolii Addison
• Ai fost diagnosticat cu boala Addison
• Ai luat sau iei în prezent medicamente cu testosteron

Despre cortizol

Cortizolul este un hormon steroid produs de glandele suprarenale, situat deasupra rinichilor. Este un component esențial al răspunsului corpului la stres și ajută la reglarea metabolismului zaharurilor, grăsimilor și proteinelor. Cortizolul este, de asemenea, implicat în controlul somnului și al veghei, precum și în funcția sistemului imunitar. Este uneori numit "hormonul stresului" deoarece corpul tău îl produce în cantități mai mari în timpul situațiilor stresante.

Pe termen lung, nivelurile ridicate de cortizol sunt dăunătoare și periculoase pentru organism, cu efecte precum glicemia crescută, diabetul de tip 2 și hipertensiunea arterială. Nici prea puțin cortizol în organism nu este bun, iar dacă nivelurile de cortizol devin cu adevărat scăzute, cantități mari de sodiu pot fi excretate prin urină, ceea ce poate duce la afecțiuni care pun viața în pericol.

Este important să știți dacă vă aflați în zona de risc pentru a fi afectat de oricare dintre aceste condiții. Făcând testul de cortizol, puteți obține o indicație dacă aveți nevoie de investigații suplimentare pentru boli care pot cauza tulburări de cortizol.

Cu toate acestea, este important să înțelegeți că nivelul de cortizol nu este întotdeauna legat de nivelul de stres. Activitatea fizică crește, de asemenea, secreția de cortizol în organism, dar spre deosebire de secreția din timpul stresului, cortizolul reduce în schimb inflamația care apare la nivelul mușchilor. În lumea medicală, cortizolul este cel mai bine cunoscut pentru efectele sale antiinflamatorii și de degradare musculară în tratamentul bolilor inflamatorii, iar acesta este apoi tratat prin adăugarea de cortizon.

Deficitul de cortizol

Nivelul de cortizol ar trebui să fie cel mai ridicat dimineața și cel mai scăzut noaptea. Metabolismul grăsimilor, zaharurilor și proteinelor este controlat de cortizol. Cantitatea de cortizol în sine depinde de ceea ce faci și de cât de mult stres te pui pe tine. Stresul poate crește nivelul de cortizol, precum și să fii rănit, să ai febră, infecții sau adrenalină prea mare. Cortizolul controlează, de asemenea, sistemul imunitar și reduce umflarea alergiilor și mușcăturilor de insecte.

Cortizolul este un hormon vital pentru bunăstarea noastră. Boli precum boala Addison pot provoca afecțiuni care pun viața în pericol și, de obicei, trebuie să fie medicate. Condițiile „mai ușoare” pot provoca în continuare un stres imens asupra corpului și minții și nu ar trebui lăsate netratate.

Cauzele comune ale dezechilibrului de cortizol includ:

• Stresul cronic
• Tulburările de somn
• Malnutriția
• Obezitatea
• Boli specifice, precum sindromul Cushing (cauzat de supra-producția de cortizol)
• Boala Addison (care duce la sub-producția de cortizol)

Simptomele cortizolului scăzut:

• Oboseală
• Slabiciune musculara
• Tensiune arterială scăzută
• Pierderea poftei de mâncare
• Greaţă
• Tulburări menstruale

Simptomele cortizolului crescut:

• Oboseală
• Libido scăzut
• Creștere în greutate
• Dificultate de somn
• Tensiune arterială crescută
• Funcție imunitară slabă